Politica externa

Spitalizarea lui Super-Sarko ridică semne de întrebare privind sănătatea liderului francez şi înţelepciunea stilului său de viaţă.

După doi ani de mandat în care s-a implicat hiperactiv în politică şi economie
, a vizitat 65 de ţări, a negociat acorduri de pace, a câştigat alegeri şi a condus UE într- un stil alert, organizând summit după summit, preşedintele francez Nicolas Sarkozy s-a oprit pentru prima
dată, duminică, din cauza unei stări de rău apărute în timp ce făcea jogging.

Incidentul a fost tratat cu seriozitate, iar liderul francez a fost transportat cu elicopterul la spitalul Val-de-Grace, din Paris, unde a şi rămas peste noapte pentru un set suplimentar de analize. Ieri-dimineaţă, Sarkozy a renunţat la statutul de pacient, părăsind spitalul alături de soţia sa, cu un zâmbet pe buze şi cu sfatul medicului
, care îi recomandă câteva zile de odihnă.

Contradicţie: probleme cardiace sau doar un simplu leşin?

Administraţia prezidenţială s-a grăbit ieri să minimalizeze importanţa problemei de sănătate a preşedintelui. „Nu există nicio cauză” sau „consecinţă cardiologică” a sincopei suferite de Nicolas Sarkozy duminică, a anunţat un comunicat al Palatului Elysée, citat de AFP. „Diagnosticul este deci cel de lipotimie favorizată de căldură şi fără pierderea cunoştinţei, în contextul oboselii legate de un important volum de muncă”, arată textul.

Un purtător de cuvânt al Uniunii pentru o Mişcare Populară, partidul preşedintelui, a semnalat însă existenţa unor probleme cardiace. Întrebat, în tim pul unei conferinţe de presă, dacă este vorba despre o „alertă” în privinţa sănătăţii lui Sarkozy, Frederic Lefebvre a răspuns: „Dacă nimeni nu consideră că un accident cardiac este o alertă, atunci ce poate fi o alertă?”.

Incidentul a deschis o veche dezbatere legată de secretizarea informaţiilor pri vind starea de sănătate a preşedintelui francez. Sarkozy a promis iniţial o transparenţă totală, dar nu s-a ţinut de cuvânt. Informaţii privind o operaţie minoră pentru îndepărtarea unui abces din zona gâtului, pe care a suferit-o în 2007, au apărut abia câteva luni mai târziu, într-o carte scrisă de doi jurnalişti.

Doi români au fost arestaţi de poliţia spaniolă, fiind suspectaţi pentru incendiile de vegetaţie care afectează Spania, relatează portalul Typically Spanish, citat de NewsIn.

În total, opt persoane au fost acuzate în Spania pentru aprinderea unora dintre incendiile de pădure. Cei doi români, în vârstă de 23, respectiv 25 de ani, au fost arestaţi pentru incendiile care au izbucnit săptămâna aceasta în Cuevas de Ayllon, din provincia Soria, situată în nordul Spaniei.
Alte două persoane au fost arestate pentru incendiile din mai şi iunie din provincia Malaga şi încă două pentru incendiile de pădure din regiunea Alicante. Acestea din urmă, constructori care ar fi declanşat incendiul când au ars saci goi, miercuri noapte, pe o proprietate privată, au fost eliberate joi noapte.

Un bărbat în vârstă de 55 de ani din provincia Huelva a fost arestat pentru o serie de incendii din aprilie şi mai. El ar fi declanşat intenţionat până la cinci incendii anul acesta în urma unor dispute cu proprietarii terenurilor afectate.Un alt bărbat a fost arestat joi în legătură cu un incendiu din Castellon, aflat sub control joi, după ce 13 localităţi au fost evacuate ca măsură de precauţie.

Sursa: Cotidianul

Aderarea Georgiei la Alianţa Nord- Atlantică în contextul politic actual nu este posibilă, în ciuda declaraţiilor încurajatoare ale politicienulor americani, a afirmat ieri ambasadorul rus la NATO, Dmitri Rogozin, citat de RIA Novosti.

În opinia acestuia, Georgia ar trebui să adere la NATO nu mai devreme de 2024-2029, „în graniţele sale noi”, adică fără provinciile separatiste Abhazia şi Osetia de Sud, a căror dependenţă declarată unilateral a fost recunoscută de Moscova anul trecut.

Reînarmare cu ajutorul SUA

SUA nu exclud reînarmarea Georgiei după înfrângerea umilitoare suferită în conflictul cu Rusia din 2008, deşi acest lucru nemulţumeşte Moscova, a declarat joi un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat, Philip Crowley.

„Georgia a ales calea aderării la NATO, decizie sprijinită de SUA. Este clar că una dintre condiţiile fundamentale ale aderării este de a dispune de echipamente care corespund criteriilor NATO şi care vor întări capacităţile militare ale Alianţei”, a precizat Crowley, într-o conferinţă de presă pe tema apelului preşedintelui georgian Mihail Saakaşvili la acordarea unui ajutor militar american.

În replică, Rogozin a avertizat Washingtonul că Rusia va impune sancţiuni companiilor americane care oferă armament Georgiei.