|
 Spitalizarea lui Super-Sarko ridică semne de întrebare privind sănătatea liderului francez şi înţelepciunea stilului său de viaţă.
După doi ani de mandat în care s-a implicat hiperactiv în politică şi economie
, a vizitat 65 de ţări, a negociat acorduri de pace, a câştigat alegeri şi a condus UE într- un stil alert, organizând summit după summit, preşedintele francez Nicolas Sarkozy s-a oprit pentru prima
dată, duminică, din cauza unei stări de rău apărute în timp ce făcea jogging.
Incidentul a fost tratat cu seriozitate, iar liderul francez a fost transportat cu elicopterul la spitalul Val-de-Grace, din Paris, unde a şi rămas peste noapte pentru un set suplimentar de analize. Ieri-dimineaţă, Sarkozy a renunţat la statutul de pacient, părăsind spitalul alături de soţia sa, cu un zâmbet pe buze şi cu sfatul medicului
, care îi recomandă câteva zile de odihnă.
Contradicţie: probleme cardiace sau doar un simplu leşin?
Administraţia prezidenţială s-a grăbit ieri să minimalizeze importanţa problemei de sănătate a preşedintelui. „Nu există nicio cauză” sau „consecinţă cardiologică” a sincopei suferite de Nicolas Sarkozy duminică, a anunţat un comunicat al Palatului Elysée, citat de AFP. „Diagnosticul este deci cel de lipotimie favorizată de căldură şi fără pierderea cunoştinţei, în contextul oboselii legate de un important volum de muncă”, arată textul.
Un purtător de cuvânt al Uniunii pentru o Mişcare Populară, partidul preşedintelui, a semnalat însă existenţa unor probleme cardiace. Întrebat, în tim pul unei conferinţe de presă, dacă este vorba despre o „alertă” în privinţa sănătăţii lui Sarkozy, Frederic Lefebvre a răspuns: „Dacă nimeni nu consideră că un accident cardiac este o alertă, atunci ce poate fi o alertă?”.
Incidentul a deschis o veche dezbatere legată de secretizarea informaţiilor pri vind starea de sănătate a preşedintelui francez. Sarkozy a promis iniţial o transparenţă totală, dar nu s-a ţinut de cuvânt. Informaţii privind o operaţie minoră pentru îndepărtarea unui abces din zona gâtului, pe care a suferit-o în 2007, au apărut abia câteva luni mai târziu, într-o carte scrisă de doi jurnalişti.
Joggingul prezidenţial generează dezbateri aprinse
Ieri, presa europeană a comentat pe larg episodul, iar publicaţia britanică „The Guardian” a apreciat că leşinul prezidenţial dăunează grav imaginii de superpreşedinte pe care Sarkozy şi-a construit-o în mod deliberat. Mai multe ziare au precizat că regimul pre şedintelui - exerciţii dese şi o dietă strictă - este dăunător şi au citat sfaturile medicilor, care îi recomandă lui Sarkozy să mănânce mai mult.
Pasiunea lui Sarkozy pentru jogging a generat de altfel discuţii aprinse de la preluarea mandatului. Intelectuali, critici, nu numai opozanţi ai lui Sarkozy, au privit cu nemulţumire goana prezidenţială, considerată a fi departe de stilul francez. Filosoful Alain Finkelkraut l-a îndemnat pe Sarkozy să ia în considerare o plimbare liniştită, aşa cum au făcut Socrate şi Arthur Rimbaud. „Plimbarea este un act spiritual, sensibil, joggingul ţine de întreţinerea organismului”, nu are nimic de-a face cu meditaţia, a apreciat filosoful.
"Trebuie să aibă grijă de el. Sper că asta va fi o lecţie care să-l mai liniştească. Câteodată are nevoie să se străduiască mai puţin şi să mănânce mai mult. E la dietă deoarece este un pic cam greu... hai să zicem că nu doreşte să fie supraponderal."
Sursa: EVZ
|
