|
 |
 |
|
Politica -
PSD Paridul Social Democrat
|
|
Marţi, 21 Iulie 2009 23:08 |
|
 Baronul local de Teleorman, Liviu Dragnea, şi-a văzut visul cu ochii. Mircea Geoană l-a uns secretar general interimar al PSD, funcţie mult râvnită, dar care fusese ocupată până ieri, tot interimar, de unul dintre locotenenţii fideli ai lui Viorel Hrebenciuc, deputatul Valeriu Zgonea.
Decizia a fost luată în grupul strategic de campanie, a anunţat Bogdan Niculescu Duvăz, purtătorul de cuvânt al partidului. Schimbarealui Zgonea cu Dragnea a fost făcută chiar din considerente strategice de campanie electorală. Mircea Geoană caută în acest fel să câştige sprijinul electoral şi financiar
al unui potentat baron local. Dragnea a fost cel mai agil lider judeţean, la europarlamentare clasându-se pe primul loc, cu aproape 52% din voturi.
El a fost, totodată, unul dintre liderii care au contribuit substanţial la finanţarea partidului în mandatul lui Geoană. Un alt atu al lui Dragnea este acela că este prieten cu mulţi dintre baronii locali ai PSD, precum Marian Oprişan şi Radu Mazăre.
Pentru toate aceste motive, Geoană a căutat să-i recompenseze în avans vanitatea, cedându-i funcţia de numărul 2 în partid. Această urcare în rang a venit şi ca o consolare la frustrările lui Dragnea, cauzate de pierderea funcţiei de ministru al internelor, deţinută doar două săptămâni.
|
|
Citeşte mai mult...
|
|
Politica -
PSD Paridul Social Democrat
|
|
Luni, 20 Iulie 2009 20:07 |
 Adrian Severin şi Victor Boştinaru vor conduce delegaţia PSD în Parlamentul European, informează PSD.
"Delegaţia europarlamentară PSD va avea, începând cu săptămâna viitoare, o co-preşedinţie, formată din Adrian Severin şi Victor Boştinaru. Severin se va ocupa de relaţiile interne ale Delegaţiei, precum şi de legătura cu PSD, în timp ce Boştinaru va gestiona relaţia dintre Delegaţia română şi Grupul Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European, al cărui vicepreşedinte în materie de politică externă şi apărare este Adrian Severin", potrivit PSD.
Partidul menţionează că:
Victor Boştinaru va fi membru deplin în Comisia pentru dezvoltare regională (REGIO) şi cea pentru petiţii (PETI) respectiv supleant în Comisia pentru afaceri juridice (JURI),
Corina Creţu - membru deplin în Comisia pentru dezvoltare (DEVE) şi supleant în Comisia pentru ocuparea forţei de muncă şi chestiuni sociale (EMPL),
|
|
Citeşte mai mult...
|
|
|
|
|
Politica -
PD-L Partidul Democrat Liberal
|
|
Luni, 20 Iulie 2009 19:57 |
 Partidul Naţional Liberal cere Guvernului şi premierului să ia atitudine faţă de "presiunile politice" ale PSD asupra MECI şi ameninţă cu moţiune simplă şi sesiune parlamentară extraordinară dacă soluţiile adoptate în cazul "Spiru Haret" vor încălca legea sau vor satisface interese "de grup".
"PNL constată că această măsură de tip administrativ a fost politizată de Partidul Social Democrat, iar decizia a fost transferată în mod nepermis de la minister la forurile acestei formaţiuni politice. Este inacceptabil ultimatumul dat doamnei ministru Ecaterina Andronescu de a rezolva această situaţie până marţi, astfel încât absolvenţii unor specialităţi neacreditate să nu mai trebuiască să susţină noi examene, după indicaţiile domnilor Geoană, Vanghelie şi Hrebenciuc", se arată în comunicatul PNL.
PNL afirmă că, în acest mod, exigenţele de calitate ale învăţământului românesc sunt subordonate intereselor electorale ale PSD şi a lui Mircea Geoană.
"PSD preferă să încalce legea, din dorinţa de a nu pierde voturile celor care au urmat cursuri neacreditate la Universitatea «Spiru Haret»", se arată în comunicat.
Partidul Naţional Liberal afirmă că sprijină "orice demers de a pune ordine în sistemul de învăţământ superior privat, în sensul respectării unor standarde de calitate".
|
|
Ultima actualizare în Luni, 20 Iulie 2009 20:02 |
|
Citeşte mai mult...
|
|
|
|
|
Politica -
PD-L Partidul Democrat Liberal
|
|
Luni, 20 Iulie 2009 19:36 |
|
 Vicepreşedintele PDL, Gheorghe Flutur, a declarat că forul politic al partidului nu a luat o decizie în ceea ce priveşte votul asupra raportului comisiei de anchetă parlamentară a cazului Monica Iacob Ridzi.
"Poziţia PDL rămâne consecventă: Parlamentul nu trebuie să fie un scut pentru demnitari, pentru parlamentari. Vom acţiona în această direcţie. Facem un apel, în primul către partenerii noştri de coaliţie, ca, în acest sens, în această sesiune extraordinară. Aici ne referim atât la dosarele Năstase, Tăriceanu. PDL a fost deschis pentru o acţiune rapidă, pentru un vot transparent pentru aflarea adevărului", a declarat Gheorghe Flutur.
Totuşi, liderul PDL a refuzat să afirme cum vor vota parlamentarii PDL în cazul fostului ministru al tineretului şi sportului.
"Să se întrunească parlamentarii, să facă o analiză. Nu pot eu să vă spun. Linia noastră este pentru ca Parlamentul să nu devină un scut pentru nimeni. Dar trebuie să voteze în cunoştinţă de cauză. Forul politic al PDL nu dă sentinţe dacă cineva este vinovat sau nu. (…) Se vor întâlni parlamentarii noştri, analizează şi vor acţiona", a declarat Flutur.
|
|
Ultima actualizare în Luni, 20 Iulie 2009 19:41 |
|
Citeşte mai mult...
|
7
(1 vote, average 4.00 out of 5)
|
Politica -
PC Partidul Conservator
|
|
Duminică, 19 Iulie 2009 15:27 |
 Scurta istorie a Partidului Conservator se impleteste cu istoria evolutiei ideilor fondatoare care conditioneaza si justifica intemeierea sa, ele insele strâns interconditionate de evolutia societatii românesti postdecembriste.
In 1992 lua nastere Partidul Umanist din România, precursorul actualului Partid Conservator. Vremurile erau de teribila confuzie politica, dar si doctrinara. Nemultumirea fata de trecut era omniprezenta, dar in esenta unii considerau ca trecutul a esuat din cauza ca ideologia sa de baza - comunismul - era structural gresita, in timp ce altii credeau ca structurile comuniste erau principial corecte, dar fusesera prost gestionate in ultima parte a perioadei ceausiste. Disputa ideologica era profund poluata de consideratii politice si chiar politicianiste, oamenii trecând cu usurinta de la un punct de vedere de principiu la celalalt in functie de perspectivele de succes politic ale formatiunilor care intrupau respectivele idei. Mai mult o faceau determinati de interesul de a evita ca propriul lor trecut sa le devina un handicap politic, sau de speranta ca a "prinde" un curent politic ascendent le va asigura o cariera profitabila.
|
|
Ultima actualizare în Luni, 20 Iulie 2009 19:14 |
|
Citeşte mai mult...
|
|
|
|
|
|
Politica -
UDMR Uniunea Democrata Maghiara din România
|
|
Duminică, 19 Iulie 2009 15:23 |
 Maghiarii din România reprezintă una dintre cele mai numeroase minorităţi etnice din Europa. Conform datelor oficiale ale recensământului din 2002, 1.431.807 persoane, 6,6% din populaţia României, s-au declarat a fi de etnie maghiară.
În urma căderii dictaturii comuniste, la data de 25 decembrie 1989 s-a înfiinţat Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR.) care s-a angajat în apărarea şi reprezentarea intereselor comunităţii maghiare din România. În prezent, conform principiului pluralismului intern, U.D.M.R. are în componenţă organizaţii teritoriale, platforme (grupuri de opinii), respectiv membrii asociaţi. Membrii asociaţi sunt grupări sociale, ştiinţifice, culturale şi profesionale.
Uniunea funcţionează pe baza principiului autoadministrării interne, separând sferele decizionale, executive şi de control. Organul decizional suprem al Uniunii este Congresul. În perioada dintre două congrese, organele de conducere ale Uniunii sunt: Consiliul Reprezentanţilor respectiv Consiliul Permanent al Uniunii. Pe lângă activitatea decizională în probleme politice, Consiliul Reprezentanţilor adoptă decizii privind funcţionarea Uniunii. Consiliul Permanent al Uniunii (C.P.U.) este un organ permanent, compus din 11 membri, care se reuneşte ori de câte ori se impune în perioada dintre două şedinţe a C.R.U. Deciziile acestui organ se supun ulterior aprobării C.R.U.
|
|
Citeşte mai mult...
|
|
|
|
|
Politica -
PNL Partidul National Liberal
|
|
Duminică, 19 Iulie 2009 06:18 |
 La 18 noiembrie 1868 aparea pe scena politica un guvern de centru, alcatuit din liberali moderati si conservatori moderati. Presedintele de Consiliu, Dimitrie Ghica, detinea Externele si Lucarile Publice; Mihail Kogalniceanu, Internele; A.G. Golescu, Finantele; V. Boerescu, Justitia; Alexandru Cretescu, Ministerul Cultelor si Instructiunii Publice; colonelul Alexandru Duca, Ministerul de Razboi. Axa guvernului o constituiau conservatorul moderat D. Ghica si liberalul moderat M. Kogalniceanu, ambii fiind meniti sa linisteasca aprehensiunile Puterilor Garante fata de o politica externa de întregire a suveranitatii statale.
|
|
Citeşte mai mult...
|
|
|
|
|
Politica -
PD-L Partidul Democrat Liberal
|
|
Duminică, 19 Iulie 2009 05:54 |
 Partidul Democrat este succesorul Frontului Salvarii Nationale, al Partidului Democrat, al Partidului Democrat al Muncii, al Partidului Unitatii Social Democrate ,al Frontului Democrat Roman, al Partidului Alianta Nationala Romana, al Partidului Pensionarilor si Protectiei Sociale si al Partidului Liberal Democrat, partide cu care P.D.L. a fuzionat prin absorbtie.
Aparut ca o larga miscare de masa in timpul Revolutiei din decembrie 1989, F.S.N. isi incepe existenta documentara la 23 decembrie 1989 prin declaratia program redactata de Consiliul F.S.N. Ca organ provizoriu al puterii de stat, F.S.N. a format Guvernul provizoriu condus de Petre Roman.
La 17 iunie 1990 a fost investit primul guvern legitim postdecembrist, format in majoritate din membri ai F.S.N. Prim Ministru al Guvernului a fost numit Petre Roman, lider national al F.S.N. In august 1991 s-a efectuat o remaniere a Guvernului prin cooptarea unui ministru liberal.
|
|
Ultima actualizare în Duminică, 19 Iulie 2009 05:56 |
|
Citeşte mai mult...
|
|
|
|
3
(2 votes, average 4.50 out of 5)
|
Politica -
PSD Paridul Social Democrat
|
|
Sâmbătă, 18 Iulie 2009 20:40 |
 Începuturile social-democraţiei româneşti
Ideile socialiste au pătruns în Principatele Române prin intermediul tinerilor care îşi făceau studiile în străinătate, transferul de idei făcîndu-se mai ales pe filiera franceză, datorită predilecţiei pentru cultura franceză. Mai ales după revoluţia de la 1848, ideile socialiste au fost propagate prin intermediul presei muncitoreşti şi socialiste, reprezentate de Telegraful român (1865), Analele tipografice (1869), Uvrierul şi Lucrătorul român (1872). În jurul acestor publicaţii s-au format cercuri socialiste, în cadrul cărora s-au afirmat personalităţi ca Titus Dunca, Zamfir Arbore, fraţii Ioan şi Gheorghe Nădejde.
Social-democraţia românească în perioada interbelică
PSDR a salutat Marea Unire din 1918, solicitând democratizarea ţării şi transformarea ei într-o societate socialistă. În decembrie 1918, PSDR şi-a schimbat denumirea în Partidul Socialist, dar din rândurile sale s-au desprins mai multe facţiuni şi grupuri disidente. Congresul din 7 mai 1927 a hotărât centralizarea întregii mişcări socialiste prin constituirea Partidului Social-Democrat (PSD), iar printre membrii săi se numărau George Grigorovici, Constantin-Titel Petrescu, Ilie Moscovici, Serban Voinea, Iosif Jumanca, Ioan Flueraş, Ştefan Voitec, Lotar Rădăceanu, Theodor Iordănescu, Ion Pas.
Social-democraţia după 1989
După Revoluţia din 1989, perioada de tranziţie de la comunism la democraţie a fost gestionată, în mare parte, de partide cu vocaţie social-democrată. Din punct de vedere cronologic, primul partid social-democrat apărut pe scena politică românească după căderea vechiului regim a fost Partidului Social Democrat Român (17 ianuarie 1990). PSDR s-a declarat continuator al social-democraţiei româneşti interbelice.
|
|
Ultima actualizare în Duminică, 19 Iulie 2009 05:36 |
|
|
|
|
Pagina 30 din 30 |
